Manifest 2009

Time Quartet - Spectacol de teatru instrumental

2010-12-19T07:52:00.000-08:00

Al doilea eveniment realizat şi conceput în cadrul proiectului Manifest 2009 s-a constituit printr-un spectacol de teatru instrumental la care au contribuit 3 din cele 5 asociaţii studenţeşti partenere - ASUNMB, LSUNATC şi UNARTE.
Studenţi de la secţiile muzică, actorie, coregrafie, scenografie şi pictură au conceput un spectacol bazat pe texte din “Requiem” de Hanoch Levin.

La câteva luni distanţă, Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB) împreună cu studenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” Bucureşti au reluat conceptul spectacolului, realizând o nouă montare bazată pe acelaşi text, cu denumirea de “Time Quartet”.

Regia şi coregrafia sunt semnate de Simona Deaconescu, iar scenografia aparţine lui Cosmin Florea, ambii studenţi ai UNATC.

Muzica spectacolului este interpretată de Cvartetul “Resonance” format din studenţi ai UNMB: Ioana Jijian (vioară), Emilia Rotomeza (violă), Gabriela Bokor (violoncel) şi Nicoleta Angheloiu (flaut), cu participarea extraordinară a contratenorului Adrian George Popescu. Repertoriul muzical cuprinde şi lucrări compuse de Răzvan Apetrei (student UNMB).

Distribuţia spectacolului (UNATC): Alexandra Apetrei, Galina Bobeicu, Simona Deaconescu, Dragoş Roşu, Eugen Jebeleanu, Dana Hasiade, Alexandru Răbulea, Vlad Drăgulin, Alexandru Zlavog, Cosmin Pană, Vlad Trifaş.

Premiera spectacolului a avut loc duminică, 6 decembrie 2009, ora 21, în Platoul de Regie din cadrul UNATC.

“Un cvartet de coarde dilată timpul pentru o clipă. Trei femei, trei drame îşi fac loc în această clipă. Nimeni nu plânge...toată lumea râde...un râs general!” (Simona Deaconescu).

"Clasic vs. Contemporan" - Expoziţie de artă plastică la Ateneul Român

2009-06-18T05:36:00.000-07:00

Marţi, 16 iunie 2009, orele 17, în Rotonda Mică a Ateneului Român a avut loc Vernisajul Expoziţiei de Artă Plastică intitulată "Clasic vs. Contemporan". Evenimentul a fost organizat şi realizat în cadrul proiectului de parteneriat "Manifest 2009".
Lucrările expuse sunt creaţia studenţilor de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, de la secţiile pictură şi sculptură, evenimentul constituind şi examenul de licenţă al acestora: Ana Duţia, Ana-Maria Chiorean, Angela Diaconu, Floriama Cândea, Sevan Szekely, Ana Popescu, Edu Adela, Teofana Filip, Sabina Suru, Vlad Şerban, Taraş Cristi, Mirică Laura, Vlădoiu Oana, Morar Ghiţă, Andrei Bălan, Maier Cătălin. Profesor coordonator - Adrian Pârvu.
Expoziţia a fost organizată de studenţii Ana-Maria Chiorean, Teodora Vărzaru (Uniunea Studenţilor de la Arte - USART) şi Răzvan Apetrei (Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti - ASUNMB), cu sprijinul Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti.
Publicul prezent la vernisaj a avut ocazia să asiste şi la un scurt recital susţinut de violonistul Daniel Mihai, student la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 16-25 Iunie 2009.
Acest proiect se află sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, care a fost prezent la vernisaj. Pe blogul personal, Alteţa Sa Regală a scris următoarele rânduri:

"In cursul dupa-amiezii de ieri, am avut bucuria de a lua parte, la Ateneul Român, la evenimentul numit “Manifest 2009”, organizat de un numar de cinci asociatii de studenti de la tot atâtea universitati de arta din Bucuresti. Studentii-artisti au decis sa-si puna impreuna creatiile de sfârsit de studii, intr-un sir de locatii din Capitala, cu dorinta ca initiativa lor sa se repete anual. Am oferit cu incredere Inaltul Patronaj “Manifestului” din 2009 si o voi face si de aici incolo, in anii viitori.

Ateneul Român este un loc potrivit pentru a gazdui operele de arta ale studentilor. Aici, in perioada interbelica, tinerii artisti erau la ei acasa. Nu stiu daca mass-media va baga in seama acest sir de evenimente studentesti, dar ele sunt remarcabile. Atâta talent, prospetime, cutezanta si atâta buna-credinta asteapta sa fie intelese si integrate in societatea româneasca!"

FOTO: Szavuj Attila (MEDIAFAX)

Proiect de Parteneriat "MANIFEST 2009"

2009-05-09T04:54:00.000-07:00

PARTENERI

- Asociatia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB).
- Liga Studenţilor din Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » din Bucureşti (LSUNATC).
- Uniunea Studenţilor de la Arte (USART).
- Asociaţia Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti « Ion Mincu » (ASAUIM).
- Asociaţia Studenţilor de la Litere, Universitatea din Bucureşti (ASLUB).

COORDONATORI

- Răzvan Apetrei, Preşedinte al Asociaţiei Studenţeşti a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB).
- Adrian Tamaş, Preşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » din Bucureşti (LSUNATC).
- Gabriela Tofan, Preşedinte al Uniunii Studenţilor de la Arte (USART).
- Silvia Carasava, Preşedinte al Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti « Ion Mincu » (ASAUIM).
- Mădălina Mărgăritescu, Preşedinte al Asociaţiei Studenţilor de la Litere, Universitatea din Bucureşti (ASLUB).

SCOPUL

Acest proiect este destinat tinerilor creatori din toate domeniile artei, scopul propus fiind crearea de oportunităţi pentru comunicare şi interacţionare, în încercarea de a găsi un limbaj compatibil de exprimare. Finalitatea urmarită este constituirea unei comunităţi artistice a studenţilor de la facultăţile cu profil artistic din Bucureşti şi din ţară.
Proiectul are ca ţintă eliminarea izolării şi anonimatului care îi împiedică în prezent pe tinerii artişti să se dezvolte şi să se exprime în mod veritabil. Mai mult decât atât, proiectul este conceput in ideea stimulării creativităţii şi a lărgirii orizonturilor acestora.
Ceea ce propune acest proiect se bazează pe confluenţa dintre arte, pe încercarea de a găsi o modalitate compatibilă de exprimare artistică şi de a ESENŢIALIZA parcursul de la emoţie (trăire interioară) la opera de artă, indiferent de forma acesteia (muzică, dans, teatru, film, artă plastică, arhitectură, literatură etc.).
Modalitatea de desfăşurare a proiectului este de tip ATELIER DE CREAŢIE, materializat în evenimente deschise publicului larg.
Tinerii artişti vor crea atât spectacole în domeniul propriu, cât şi spectacole sincretice, dar unitare în acelaşi timp, pe o temă aleasă. Astfel, pe durata întregului proiect va exista o comunicare strânsă între toţi participanţii.
Proiectul se va baza în principal pe creaţia cultă contemporană românească.
Nu există directive sau restricţii în ceea ce priveşte tematica abordată. Cu toate acestea, cel puţin o dată pe stagiune, cei implicaţi în proiect vor trebui să creeze un eveniment de inspiraţie folclorică românească, prelucrată şi stilizată (pe fiecare specialitate în parte).
Motivaţia alegerii acestei teme se constituie ca o reacţie vis-a-vis de confuzia, dezinteresul, ignoranţa şi uneori chiar repulsia întâlnite frecvent în rândurile generaţiei tinere, faţă de valorile, cultura şi arta populară şi cultă româneşti.
Nu se doreşte tratarea folclorului sub formă de citat, ci sublimarea acestuia, prelucrarea lui prin mijloace de exprimare specifice epocii actuale, o abordare a filonului de sorginte folclorică românească în context universal şi actual (contemporan).
Bucureştiul este printre puţinele capitale europene care nu au o viaţă culturală coerentă şi unitară, marea majoritate a proiectelor artistice constituindu-se în evenimente izolate, rupte de orice context sau viziune managerială.
Noi, generaţia tânără, din dorinţa de a crea o comunitate artistică unită, care să aibă alte orizonturi şi alte perspective şi care să ajute la propulsarea vieţii culturale a Bucureştiului şi a întregii ţări, am ales să luăm atitudine.
Astfel a luat naştere « Manifest 2009 ».

OBIECTIVE

* Promovarea valorilor, culturii şi artei culte contemporane româneşti la nivelul generaţiei tinere.
* Stimularea independenţei de exprimare şi orientare estetică şi stilistică a studenţilor.
* Dezvoltarea creativităţii studenţilor
* Stimularea studenţilor în aprofundarea studiului individual.
* Sporirea calităţii prestaţiei scenice (artistice) a studenţilor.
* Determinarea trăirii emoţiei estetice.
* Educarea gustului estetic şi a capacităţii de a deosebi valorile autentice ale artei.
* Descoperirea şi preţuirea artei, ca păstrătoare a celor mai înalte valori morale.
* Schimbul de experienţă între studenţii diferitelor universităţi de artă din Bucureşti şi din ţară.
* Dezvoltarea spiritului de emulaţie şi cultivarea relaţiilor de cunoaştere şi prietenie între studenţi.
* Realizarea unei comunităţi a tinerilor artişti bucureşteni (şi din ţară) care să contribuie la propulsarea vieţii culturale a Bucureştiului şi a României.
* Promovarea tinerilor artişti români în spaţiul cultural global.

RESURSE

MATERIALE
Vor fi folosite spaţiile şi dotarea existente în patrimoniul:
- Asociaţiei Studenţeşti a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB),
- Ligii Studenţilor din Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » din Bucureşti (LSUNATC),
- Uniunii Studenţilor de la Arte (USART),
- Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti « Ion Mincu » (ASAUIM),
- Asociaţiei Studenţilor de la Litere, Universitatea din Bucureşti (ASLUB),
precum şi alte resurse şi locaţii provenite din alte surse (donaţii, sponsorizări etc.);
UMANE
Vor fi implicaţi coordonatorii proiectului de parteneriat « Manifest 2009 » nominalizaţi anterior, studenţi şi profesori de la :
- Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti - UNMB (şi alte facultăţi de profil din ţară),
- Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » din Bucureşti - UNATC (şi alte facultăţi de profil din ţară),
- Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti - UNA (şi alte facultăţi de profil din ţară),
- Universitatea de Arhitectură şi Urbanism « Ion Mincu » Bucureşti - UAUIM (şi alte facultăţi de profil din ţară),
- Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere – UNIBUC (şi alte facultăţi de profil din ţară)
- Universitatea Media Bucureşti - UM;
Alţi membri activi ai:
- Asociaţiei Studenţeşti a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB),
- Ligii Studenţilor din Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică «I. L. Caragiale» din Bucureşti (LSUNATC),
- Uniunii Studenţilor de la Arte (USART),
- Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti « Ion Mincu » (ASAUIM),
- Asociaţiei Studenţilor de la Litere, Universitatea din Bucureşti (ASLUB),
precum şi alţi voluntari sau parteneri implicaţi pe parcurs.

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT

- recitaluri instrumentale, vocale sau vocal-instrumentale.
- spectacole coregrafice, spectacole de teatru (integral sau fragmente), poezie, proză etc. sau spectacole de teatru-dans.
- expoziţii personale sau colective cu lucrări create de participanţii la proiect (pictură, sculptură, grafică, ceramică, arhitectură, prezentări de modă etc.).
- conferinţe, vernisaje, lansări de carte, publicarea unor periodice dedicate activităţii acestui proiect.
- spectacole sincretice (muzică, dans, teatru, arte vizuale, film etc.).
- activităţi şi evenimente realizate în colaborare cu instituţii de cultură din Bucureşti şi din ţară (teatre, filarmonici, galerii de artă, centre de cultură etc.).
- întâlniri cu oameni de cultură şi de artă : instrumentişti, dirijori, compozitori, dansatori, actori, regizori, artişti plastici, scriitori, critici etc. în vederea realizării de schimburi de idei şi cunoştinţe între generaţii.
- întâlniri ale studenţilor pentru a se cunoaşte, stabili şi cultiva relaţiile de prietenie etc.

BENEFICIARI

- studenţii participanţi sau spectatori ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » din Bucureşti, Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Universităţii de Arhitectură şi Urbanism « Ion Mincu » Bucureşti, Universităţii din Bucureşti – Facultatea de Litere, Universităţii Media Bucureşti şi ai altor universităţi din Bucureşti şi din ţară ;
- elevi din învăţământul preuniversitar, profesori, precum şi publicul larg.

DISEMINARE

Proiectul va fi popularizat prin :
~Presă scrisă;
~Televiziune;
~Radio;
~Internet: blog-ul Manifest 2009 (manifest2009.blogspot.com), site-ul ASUNMB (www.asunmb.ro), site-ul ASLUB (www.aslub.ro) etc.;
~alte materiale publicitare : afişe, fluturaşi, caiete-program, publicitate stradală etc.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR

Proiectul se va constitui într-o stagiune permanentă şi itinerantă de spectacole şi manifestaţii, pe o perioadă nedeterminată de timp.
Numărul persoanelor implicate este variabil, în funcţie de necesităţi. Vor fi atât participanţi cu rol de executant, cât şi cu roluri de concepţie, construcţie şi organizare ale spectacolelor (activităţilor). Atribuţiile celor implicaţi se întrepătrund şi se completează, contribuţia fiecăruia fiind flexibilă.
Spectacolele (evenimentele) vor avea atât o formă “pusă în scenă”, cât şi una potrivită spaţiilor neconvenţionale.
O planificare exactă a activităţilor va fi prezentată ulterior, în funcţie de cerinţele tuturor celor implicaţi.

BUGETUL

· Bugetul acestor activităţi se constituie din surse externe, obţinute din sponsorizări.
· Necesităţile financiare pentru demararea şi realizarea proiectului au un caracter flexibil, neprevăzut. O prezentare exactă este prematură.
· În cazul activităţilor sincretice este vorba despre costurile unei săli de repetiţii, echipată conform necesităţilor proiectului (dimensiuni rezonabile, covor de dans, posibilităţi de iluminare şi sonorizare – reflectoare, staţie de amplificare, boxe, panou de proiecţie şi videoproiector etc.) ş.a., costurile privind realizarea costumelor, recuzitei şi a decorului, plus materialele de promovare a evenimentelor (afişe, pliante, caiete program etc.).
· De asemenea este vorba de cheltuieli privind închirierea de săli şi locaţii pentru susţinerea spectacolelor (activităţilor).
· Sumele exacte vor fi specificate pe parcurs.

DURATA

Acest proiect se desfăşoară pe o perioadă nedeterminată şi va fi detaliat la fiecare început de stagiune (corespunzătoare anului universitar în curs).

EVALUAREA

Se va face la încheierea fiecărei stagiuni.

OBSERVAŢII

Toate aspectele proiectului (tematică, activităţi propuse, număr de participanţi, necesităţi financiare etc.) sunt provizorii şi flexibile, existând posibilitatea de a modifica, adăuga sau exclude pe oricare dintre acestea, în funcţie de concluziile apărute la repetiţii şi de nevoile şi solicitările beneficiarilor şi partenerilor implicaţi în acest proiect.

20 aprilie 2009 (Bucureşti - România)

Întocmit şi redactat de Răzvan Apetrei
Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (ASUNMB)

Liga Studenţilor din Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică « I. L. Caragiale » Bucureşti (LSUNATC)
Adrian Tamaş

Uniunea Studenţilor de la Arte (USART)
Gabriela Tofan

Asociaţia Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti « Ion Mincu » (ASAUIM)
Silvia Carasava

Asociaţia Studenţilor de la Litere, Universitatea din Bucureşti (ASLUB)
Mădălina Mărgăritescu

Foto: Răzvan APETREI (ASUNMB)

“MANIFEST 2009” (2)

2009-01-15T07:04:00.000-08:00

Mulţumesc tuturor celor care au luat atitudine vis-a-vis de prezentul Manifest. Am primit un număr considerabil de reacţii din partea a numeroşi studenţi sau muzicieni consacraţi, fapt ce nu poate decât să mă onoreze.

Dintre cei care au considerat să răspundă (în scris) la iniţiativa mea, până acum, enumăr (în ordine aleatorie) pe: Diana Rotaru, Christian Alexandru Petrescu, Şerban Nichifor, Sabina Ulubeanu, Nicolae Brânduş, Liana Alexandra, Dumitru Avakian, Cristian Văraru etc.

Nu pot să nu-mi exprim entuziasmul şi realmente bucuria că a fost posibilă crearea unei asemenea dezbateri (benefică după părerea mea). Eu personal simţeam nevoia unei “resuscitări”, a unei evadări din această rutină şi nepăsare, prezentă în special la nivelul studenţilor – colegii mei.

În urma mesajelor primite, simt nevoia să fac anumite precizări.

Textul iniţial al “Manifest 2009” reprezintă un punct de vedere personal, asumat, în virtutea libertăţii de exprimare şi de opţiune estetică.

Manifestul promovează (susţine) o anumită orientare stilistică (cea consonantă tono-modală) şi contrazice o alta (cea a Avangardei sec. XX, cu “derivatele” sale – post-avangarda, post-modernismul). Deşi limbajul este ofensiv pe alocuri, nu se poate vorbi de “intoleranţă”, “închistare mentală”, “instigare la conflict”, “absolutism” sau şi mai rău, de “neo-nazism”, “violenţă”, “anti-democratism”, “anti-semitism” sau “comunism”. În realitate este vorba de ceva mult mai paşnic, mai inofensiv. La o lecturare mai detaşată (fără patimă) a textului Manifestului, acest lucru e mai mult decât evident. De asemenea, este regretabil că discuţia a atins conotaţii politice. Aş fi preferat o abordare strict muzicală.

Cu alte cuvinte, Manifestul nu reprezintă o formă de constrângere, ci una de protest. Fiecare compune ce vrea şi cum vrea. Nu vreau, nu sunt eu în măsură şi nici nu dispun de mijloacele necesare pentru a impune ceva cuiva. Credeam că se subînţelege faptul că nu acest aspect face obiectul Manifestului. Se pare că nu. Fiind vorba de artă şi în speţă de un act de creaţie, trebuie menţionat faptul că orice afirmaţie stă sub zodia subiectivismului. Există numeroase excepţii, dar din dorinţa de a nu nominaliza, am recurs la o abordare mai generală, care de altfel este o oglindire fidelă a realităţii.

Poate că mijloacele mele de exprimare au fost (sau sunt) rudimentare, poate (şi sigur) că mai am multe de învăţat, poate că avântul meu e copilăros şi exagerat. Sunt dispus să admit toate aceste ipoteze. În acest sens, dacă îmi permiteţi, îl voi cita pe Mircea Eliade, care referindu-se la “mitul generaţiei tinere”, scria într-un articol din anul 1935: “A iubi, a respecta, a crede în tinereţe – este un lucru atât de firesc încât nici nu mai trebuie justificat. Chiar dacă această tinereţe îţi dărâmă idealurile în care ai crezut, apucă pe drumurile pe care le-ai evitat, ignoră frumuseţile pe care i le-ai arătat – chiar dacă această tinereţe te insultă, te jigneşte, te depăşeşte sau te exclude – nu poţi obosi niciodată de a crede orbeşte în ea, şi de a o ajuta cu orice mijloc de a se înălţa. Cred că aceasta e una dintre primele datorii ale oricărui om.”

Admit că sunt pasibil de un anumit entuziasm adolescentin exacerbat şi de o postură uşor diletantistă, dar ceea ce nu admit este să fiu acuzat de rea-credinţă. Mai presus însă de orice dispută, un lucru este cert: nu este nevoie de explicaţii academice, de definiţii şi grafice, recenzii elaborate şi păreri de “specialişti”, pentru a-ţi da seama că ceva nu e în regulă cu muzica cultă contemporană. În acest sens, trebuie să conlucrăm cu toţii pentru binele muzicii culte. Suntem de “aceeaşi parte a baricadei”. Polemica, dezbaterile nu sunt menite să dezbine, ci să creeze punţi, să scoată la lumină probleme ce trebuie rezolvate.

“Dacă nu îţi place sucul de portocale, nu bei suc de portocale (...). Este destul de simplu.”

(citat din clasici, încă în viaţă)

Dacă era vorba doar de o simplă orientare stilistică, a unui grup mai mic sau mai mare de compozitori, conform “libertăţii opţiunii estetice” (mult invocate), lucrurile ar fi avut o cu totul altă conotaţie. În realitate, situaţia este puţin mai nuanţată. În realitate, tot ce ni se oferă este doar “sucul de portocale”.

“Muzica Avangardei” are parte de o promovare extrem de susţinută şi intensă (superioară celorlalte “muzici” culte contemporane), bucurându-se de un considerabil suport oficial. Majoritatea festivalurilor şi evenimentelor muzicale cu iz contemporan, susţin această orientare sau sunt organizate de Avangardă.

Marea majoritate a compozitorilor care se află în juriile concursurilor de compoziţie (naţionale şi internaţionale), sunt produşi ai mişcării avangardiste.

Studenţilor de la Facultatea de Compoziţie li se “sugerează” să scrie “într-un anumit fel”, ca o garanţie a obţinerii unui punctaj maxim la examene.

Majoritatea funcţiilor de conducere ale instituţiilor publice din domeniul muzical cult sunt ocupate de muzicieni (interpreţi, compozitori etc.) “avangardişti”, sau susţinători ai curentului Avangardei (a se vedea fostul ministru al culturii sau conducerea UNMB ş.a.m.d.).

Acestea sunt auspiciile sub care se manifestă aşa-numita “libertate a opţiunii estetice”. Oricât de conspirativ sau exagerat ar suna, sunt simple observaţii ale unor fapte reale. Făcând trimitere la una din reacţiile provocate de “Manifest 2009”, dacă Partidul Comunist Român impunea oarecum vădit o anumită orientare, astăzi asistăm practic tot la un fel de dictatură. De data asta însă una ascunsă, discretă, duplicitară... Doar POSTERITATEA este cea care stabileşte judecăţi de valoare. Degeaba încercăm “artificii de calcul”. Este inutil.

Alte sintagme care mi-au atras atenţia:

“Probabil şi de aceea au apărut atâtea tendinţe, ca publicul să aibă de unde alege.”

“muzica contemporană (...) este izolată, se cântă în câteva festivaluri de profil şi în concerte izolate, aşa că nu înţeleg, în fond, care este problema.”

Judecaţi şi dumneavoastră. Acestea sunt opiniile unui DOCTORAND, ale unui muzician care în curând va avea o anumită autoritate în domeniu.

Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar este exact aceeaşi retorică cu aceea a unui negustor de mărfuri, care îşi apără “afacerea” prin orice mijloace, o afacere moştenită din familie, în care “s-a investit” mult şi din care acum se aşteaptă “PROFIT”. Destinatarul acestor fraze este un compozitor cu un orizont îngust (cu scuzele de rigoare), care tratează muzica într-o manieră extrem de meschină. Nu uitaţi - este vorba despre un act de creaţie, nu despre confecţionarea de şuruburi şi piuliţe!!

Nu înţelegeţi care este problema?

Vă recomand “Dl. Croche Antidiletant” de Cl. Debussy, să vedeţi acolo framântările şi aspiraţiile unui muzician veritabil. Admiteţi că muzica cultă contemporană ESTE IZOLATĂ şi nu vedeţi unde este problema?!? Nu vă “arde” acea nevoie stringentă de a lua o atitudine, de a face ceva? Vă mulţumiţi cu argumente istorice subţiri şi cu o efemeră şi quasi-subiectivă “recunoaştere de merit” a colegilor dumneavoastră de breaslă, care de cele mai multe ori se zbat în exact aceeaşi “mocirlă”? Cu tot respectul, vă declar că este INADMISIBIL!

De asemenea, “Manifestul” nu pledează împotriva DISONANŢEI! În fapt, disonanţa are o extraordinară putere de expresie, dar dacă este folosită în mod nechibzuit devine insuportabilă. Dacă îmi permiteţi comparaţia, disonanţa este precum un condiment. O mâncare condimentată “cu ştiinţă” este o delicatesă, pe când una “piperată” în exces devine “NECOMESTIBILĂ”.

În altă ordine de idei, “Manifest 2009” nu este împotriva “noului”, dar nici nu face din inovaţie un scop în sine (de fapt aici este problema!!) şi nu neagă meritele sau activitatea nimănui, cu atât mai mult a “monştrilor sacri” ai muzicii universale, fapt invocat într-o reacţie provocată de Manifest. S-a pomenit de Bartok, Prokofiev, Stravinski şi alţii. Regret că un doctorand nu stăpâneşte noţiuni elementare de istoria muzicii, sau din dorinţa de a-şi “întări” un punct de vedere, efectiv face abstracţie de acestea. Pentru persoana în cauză şi pentru alţii care nu ştiu, compozitorii invocaţi sunt reprezentanţi ai NEOCLASICISMULUI muzical, curent care a venit ca o reacţie împotriva Avangardei muzicale (mereu în căutarea unor noi şi revoluţionare tehnici compoziţionale, a unor efecte şocante şi adeseori zgomotoase). Aceşti compozitori s-au OPUS Avangardei, reîntorcându-se la tradiţia melodiei şi a formei clasice. În acest sens poate aţi auzit de “Grupul celor şase” din Franţa (G. Auric, F. Poulenc, A. Honnegger, D. Milhaud etc.). de I. Stravinski, S. Prokofiev, D. Şostakovici, A. Haciaturian din şcoala rusă, cărora li se adaugă românul George Enescu, germanul Carl Orff sau ungurul Bela Bartok – cu toţii făcând parte din curentul neoclasic, cu toţii oponenţi ai Avangardei. Ca să nu mai vorbim de săracul C. Debussy (de asemenea invocat), care e de-a dreptul impresionist şi care s-a trezit într-un context extrem de străin. Şi exemplele pot continua. Nu puneţi pe “umerii” Manifestului o falsă culpă. Să ne rezumăm strict la Avangardă.

Un alt student la compoziţie propune “nişte proiecte noi, interactive, atractive” pentru acei superficiali interpreţi şi semi-compozitori, cărora le atribuie o serie de apelative "măgulitoare" şi pe care îi rezumă la stadiul unor semi-analfabeţi muzical, manelişti sau fani înfocaţi Clayderman. În fapt, acest tânăr îi desconsideră şi minimalizează pe aproape toţi studenţii din întreaga Universitate de Muzică (mai puţin pe cei de la secţia compoziţie), propunând un program “special”, adecvat colegilor săi “puţin mai reduşi”. Nu vă subestimaţi colegii de la celelalte secţii. Nu de alta, dar veţi apela la aceştia pentru a vă interpreta compoziţiile. Aerul dumneavoastră de superioritate este inadecvat.

Referitor la acele “formule matematice” invocate în textul Manifestului – chiar şi tonalitatea are la bază proporţii şi principii matematice, dar în acest caz ele sunt preluate din natură, din legile materiei; au “acel firesc”. Pe când muzica avangardistă este o creaţie care se bazează pe sisteme artificiale, care nu stau în picioare, nu conving şi care propun prea puţine; este o muzică a tonurilor de gri, extrem de monotonă (cu unele excepţii notabile), în cadrul căreia dacă înlocuiţi orice notă, orice pasaj... nu va fi absolut nici o diferenţă sesizabilă şi asta datorită limbajului său contrafăcut, “nedigerat” şi respins instantaneu de public. Practic este o muzică “în sine”, din moment ce receptorul este aproape absent.

Da! Societatea şi mentalităţile se schimbă, evoluează şi de cele mai multe ori arta reflectă acest aspect, dar natura umană este aceeaşi, neschimbată de secole. În fond “societatea” este doar un cuvânt, o noţiune goală. Ceea ce există cu adevărat sunt doar individualităţile din care aceasta este formată şi doar ele sunt cele care contează. Omul (individualitatea) simte şi reacţionează aproape la fel ca acum 200 sau 300 de ani.

Vă propun un mic experiment: ascultaţi 20 de lucrări distincte, scrise de către 20 de compozitori “avangardişti”, din 20 de locaţii geografice diferite. Aproape că veţi avea senzaţia că ascultaţi acelaşi lucru de 20 de ori. Dacă rezumăm experimentul la creaţia unui singur compozitor, rezultatul este şi mai hilar.

Într-un eseu, domnul Dan Dediu, exponent strălucit al Avangardei, compară “percepţia muzicii contemporane” cu “arta de a asculta troleibuzul”. Se vorbeşte despre o “reeducare a percepţiei noastre auditive”, de faptul că “trebuie să învăţăm a auzi din nou”, făcând abstracţie de orice experienţă sonoră preexistentă şi raportându-ne în permanenţă la “perceperea prezentului”.

Cu alte cuvinte, domnul Dan Dediu propune o reinventare a modului în care percepem (auzim) muzica, printr-o abordare mai raţională a stimulilor (în acest caz, cei auditivi), pomenind de “conceperea urechii ca organ gânditor”.

În acelaşi eseu, în virtutea “curăţirii şi redefinirii percepţiei” muzicale, se vorbeşte despre o nouă abordare a “tăcerii”. Dacă în “muzicile” Barocului sau ale Clasicismului tăcerea era o “enclavă” în imensitatea masei sonore, acum se vrea ca aceasta să “devină un element constitutiv al sonorului” – din “absenţă” să se transforme în “prezenţă absentă”. În acest sens, se face trimitere la lucrarea pentru pianist (şi nu pentru pian) intitulată <<4’33’’>> de J. Cage, în care interpretul se aşează în faţa pianului, meditează timp de 4 minute şi 33 de secunde, după care se ridică şi pleacă (e lesne de înţeles că interpretul în cauză nici nu e nevoie să fie pianist sau chiar muzician).

Acest eseu (de aproximativ 10 pagini), extrem de captivant, datorită originalei maniere de abordare, reprezintă în fond, o mostră din esenţa gândirii muzicale de avangardă.

Şi în muzică, ca şi în alte domenii, cercetarea sau testarea unor limite constituie un deziderat. Dar ceea ce se doreşte este mai mult decât un simplu experiment. Se doreşte o schimbare radicală a percepţiei muzicii, care să fie unanim acceptată şi promovată. Practic ni se cere să auzim altfel, să gândim altfel, să simţim altfel... şi toate acestea pentru “nobila” cauză a NOULUI, “un nou” pur-imaculat-rece-obiectiv. Acesta este viitorul care se pregăteşte pentru muzica cultă contemporană.

Dar poate că este bine că lucrurile s-au întâmplat aşa. Poate că această explozie a Avangardei, această alunecare spre extreme reprezintă de fapt trambulina ce va propulsa “NOUA MUZICǍ”. Avangarda şi-a trăit perioada de glorie, de deplină manifestare (nu o zic eu, faptele vorbesc de la sine), creând premisele unei primeniri, ale unei regăsiri a ECHILIBRULUI. Această goană furibundă după nou îşi trăieşte astăzi ultimele puseuri - asistăm în fapt la ultimele zvâcniri ale forţei de creaţie avangardiste.

În sprijinul acestei afirmaţii îmi permit să folosesc un citat dintr-o altă reacţie “stârnită” de Manifest: “Probabil, este doar o ipoteză, că discursul sonor se metamorfozează de-a lungul timpului şi devine astfel din simplu, adică foarte puţin dens, complex adică dens, şi după ce atinge un maxim se simplifică din nou şi aşa mai departe. Până la perioada Ars Novei (dacă luăm doar muzica occidentală!) discursul s-a tot transformat din gregorianul simplu în complexul edificiu până la 36 de voci, apoi s-a simplificat spre Renaştere, complicându-se din nou spre Baroc. O nouă simplificare, de-densificare, o aduce monodia acompaniată din Clasicism, apoi asistăm la o nouă acumulare ce trece prin Romantism şi atinge apogeul undeva în Secolul XX prin construcţii deosebit de complexe cu mijloace avute la îndemână în această perioadă. Urmează probabil o nouă perioadă de de-densificare, de simplificare a discursului sonor.”

Acest Manifest a stârnit o reală polemică, consecinţă ce a umbrit de fapt, SCOPUL pentru care acesta a fost redactat. Manifestul nu şi-a propus să “facă gălăgie”, ci MUZICǍ!! În scurt timp, ansamblul cameral “Manifest 2009” îşi va începe activitatea. Un număr deloc de neglijat de studenţi interpreţi şi chiar compozitori, şi-au exprimat disponibilitatea de a se implica. O primă materializare a acestei iniţiative va fi constituită printr-un recital al ansamblului, în cadrul căruia vor fi prezentate lucrări de natură consonantă tono-modală ale studenţilor de la compoziţie de la Conservatoarele din Bucureşti şi Iaşi, la care se vor adăuga, cu voia dumneavoastră, câteva tentative componistice ale subsemnatului. În cadrul acestui eveniment vor fi invitaţi să ia cuvântul studenţi, profesori şi de asemenea publicul prezent în sală, intenţia fiind să se creeze un dialog REAL. Vor fi invitaţi studenţi de la secţiile actorie şi coregrafie din cadrul UNATC, pentru a ilustra ce se petrece şi în alte domenii ale artei, pentru a face paralele şi a trage concluzii.

Aştept în continuare reacţii şi opinii la adresele:

razvan.apetrei@yahoo.com

manifest_2009@yahoo.com

O parte din reacţiile primite vor fi publicate pe blogul Manifestului (unde de asemenea puteţi să vă exprimaţi părerea):

manifest2009.blogspot.com

Răzvan Apetrei

Bucureşti, 15 ianuarie 2009

“MANIFEST 2009”

2009-01-07T04:06:00.000-08:00

Către studenţii Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti

Lumea muzicală cultă contemporană este guvernată de un haos omniprezent, la unison din păcate, cu toate celelalte forme de manifestare artistică (dans, arte plastice, literatură etc.).

O întreagă pleiadă de pseudo-compozitori, cu pseudo-melomanii aferenţi (care de cele mai multe ori sunt unii şi aceiaşi), au reuşit să transforme muzica cultă într-o ştiinţă obscură, indescifrabilă, într-o artă “savantă” şi exclusivistă, într-o emanaţie a unor formule matematice sterpe. Au creat o muzică bolnavă, diformă, monotonă.

Reacţia publicului a fost pe măsură. Ori de câte ori apare pe afişe un nume contemporan, sălile sunt goale. O reacţie perfect justificată de altfel, dar de pe urma căreia vom avea de suferit noi, generaţia tânără - interpreţii şi compozitorii de mâine.

Avangarda secolului XX, sub scutul protector al cauzei de a descoperi noul în muzică - din care s-a făcut un scop în sine - a reuşit să distrugă însăşi esenţa muzicii. Reprezentanţii acestei mişcări, preocupaţi de găsirea unor noi formule de limbaj, ca modalitate de evadare din propria lor neputinţă şi lipsă de fantezie, au neglijat exact ce era mai important în muzică: SENTIMENTUL.

“Muzica lor” are o paletă extrem de săracă în acest sens. În afară de angoasă, depresie, urâţenie şi realul disconfort auditiv, poate că ar mai fi de adăugat doar plictisul provocat ascultătorilor.

A nu se înţelege că şlagărele sau lucrările “cuminţi” şi melodioase sunt o soluţie. Nicidecum. Abordarea comercială sau retrogradă a muzicii, ca o garanţie a succesului la public, este un compromis impardonabil.

Ceea ce trebuie să primeze însă este exprimarea, sublimarea sentimentelor şi trăirilor compozitorului, în muzică. Mi-e greu să cred că din generaţia contemporană de compozitori fac parte doar indivizi depresivi, frustraţi, pesimişti sau maniaci. Refuz să cred acest lucru.

Am speranţa că această epocă îşi va trăi declinul în viitorul apropiat (o perioadă cuprinsă cel mult în limitele unui deceniu) şi că pe viitor ne vom uita uşor amuzaţi în urmă la acest ev, ca la unul al rătăcirilor, căutărilor, întrebărilor...

Departe de a-şi propune să atace sau să ofenseze vreo persoană sau categorie de persoane, acest manifest reprezintă o atitudine clar exprimată, în mod onest şi sincer, scopul urmărit fiind acela de a crea o ALTERNATIVĂ, de a arăta că muzica de astăzi poate fi şi altfel!

Cei care împărtăşesc aceste idei şi care doresc să ia o atitudine în acest sens, se pot alătura cauzei.

Modalităţile de implicare sunt urmatoarele:

- Studenţii Facultăţii de Interpretare Muzicală se pot înscrie ca membri fondatori în ansamblul cameral “Manifest 2009” ce urmează să fie înfiinţat şi care va aborda EXCLUSIV lucrări CONTEMPORANE CULTE CONSONANTE TONO-MODALE. Sunt bineveniţi toţi instrumentiştii şi cântăreţii, din toţi anii de studiu, care sunt înscrişi fie la Facultatea de Interpretare Muzicală, fie la alte secţii (Pedagogie, Muzicologie, Jazz, Muzică Religioasă etc.);

- Studenţii de la Compoziţie (şi nu numai), care au creat lucrări de factură cultă consonantă tono-modală şi doresc să le prezinte în public, pot participa cu lucrări camerale, în orice componenţă şi orice combinaţii de instrumente şi/sau voci;

- ORICE SPRIJIN DIN PARTEA CORPULUI PROFESORAL AL UNIVERSITĂŢII ESTE MAI MULT DECÂT BINEVENIT!!

Această iniţiativă are momentan o formă de campanie de informare, de popularizare a mesajului. Viitoarele acţiuni, întruniri, repetiţii, sau alte activităţi practice, vor face obiectul unor anunţuri ulterioare, fie prin afişaj, fie pe calea internetului.

CONTACT:

razvan.apetrei@yahoo.com

Răzvan Apetrei

student UNMB, anul II - FIM (pian)

Bucureşti, 7 Ianuarie 2009